Ultimul rinocer mascul de Sumatra (Dicerorhinus sumatrensis) din Malaezia a murit marți. Știrea vine la aproximativ un an după ce a murit, în Sudan, și ultimul mascul de rinocer alb.

Rinocerul de Sumatra era cea mai mică subspecie a celui mai mare erbivor de pe planetă. Tam, cum îl chema pe exemplarul în cauză, era caracterizat de îngrijitorii săi drept „un uriaș blând, afectuos și sociabil“.

Rinocerul de Sumatra se deplasa odinioară de la poalele Munților Himalaya din Bhutan și din nord-estul Indiei, prin sudul Chinei, Myanmar, Thailanda, Cambodgia, Laos, Vietnam și Peninsula Malay și pe insulele Sumatra și Borneo din Indonezia. Se crede că doar 30-100 de rinoceri de Sumatra mai există încă în sălbăticie, cei mai mulți pe insulele din apropiere Sumatrei.

Astăzi, toate cele cinci specii de rinocer care au mai rămas încă în viață sunt pe cale de dispariție. Declinul acestor uriași simpatici a început cu vânătoarea la scară largă și a continuat cu pierderea habitatului și cu braconajul intens. Pentru că în multe culturi asiatice există superstiții conform cărora cornul de rinocer ar avea efecte terapeutice miraculoase, un rinocer a ajuns să valoreze astăzi pe piața neagră greutatea lui în aur (un exemplar mediu are undeva în jur de 2 tone).

Ce putem face noi în privința asta? Poate că nu pare mare lucru, dar este foarte important: să avem zero toleranță pentru vânătoare ca sport și zero toleranță pentru distrugerea pădurilor și a altor habitate naturale ale unor asemenea animale.

sursa: www.gds.ro

sursa foto: www.wiktionary.org