După moartea reginei Ana, drapelul regal a fost coborât în bernă la Castelul Peleș. Stindardul fusese arborat, pe 10 mai, pentru prima dată după 69 de ani de la abdicarea Regelui Mihai. Coborârea în bernă a drapelului s-a făcut la solicitarea Casei Regale.

Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viață ieri, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveția.

La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din orașul Morges.

În cursul zilei de astăzi va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Conform cu tradiția Funeraliilor Regale din țara noastră, corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Ultimele Funeralii Regale din țara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorința Majestății Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiția înaintașelor Majestății Sale.

Familia Regală anunță mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare și doliu timp de 40 de zile.

Începând de astăzi, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanțele pot fi transmise online la adresa https://www.familiaregala.ro/mesaje/ .

Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de astăzi, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale.

Ana de Bourbon-Parma s-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, că fiica a lui Rene de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margarethe a Danemarcei. De altfel, în pofida titlului familiei, limba franceză a fost limba să maternă pe care a vorbit-o inclusiv în familia soţului său.

Familia sa este înrudită nu doar cu Bourbonii, cât şi cu familiile regale ale Danemarcei şi cu cea a Habsburgilor, mama sa fiind nepoata de sora a ultimului împărat al Austro-Ungariei. Ana a trăit experienţa exilului înaintea soţului său. După înfrângerea Franţei de către Germania, în 1940, părinţii săi se refugiază în Spania, apoi în Portugalia şi, ulterior, în Statele Unite. Acolo, Ana de Bourbon-Parma îşi finalizează studiile la Parsons School of Designs din New York, în 1940-1943. Pentru a se întreţine a fost inclusiv vânzătoare de panglici şi flori artificiale.

”A trebuit să muncesc. Pentru că părinţii mei au vrut că noi toţi să avem un serviciu. Dacă ai un serviciu, munceşti, nu puteai începe să te distrezi. Noi am mers toţi la muncă şi fiicele mele lucrează toate. Trebuie să munceşti”, spunea regina în singurul interviu pe care l-a acordat vreodată, în ianuarie 2008, pentru televiziunea publică.

 

(sursa www.gds.ro)