În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.

Săptămâna Mare este însoțită de o serie de tradiții și obiceiuri populare. În unele zone din țara exista înainte tradiția să meargă la colindat copiii atunci când se lasă seara, iar bărbații să arunce cenușa din soba peste ogor, pentru că roadele pământului să fie cât mai bogate.

Femeile nu torc și nu cos, ci spală ferestrele pentru ca lumina să pătrundă în fiecare colțisor al casei în zilele de Paște.

În unele zone, muncile la câmp sunt permise doar până marți, în timp ce în alte zone până miercuri. De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

După cum spun tradițiile din Săptămâna Mare, Miercurea Săptămânii Sfintelor Patimi este este ultima zi în care se mai pot face treburi casnice. Astăzi, mai este permis doar să se spele rufe şi să se calce, dar şi treburile câmpeneşti. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești. Citiţi articolul integral pe gds.ro.

(Foto: jurnalul.ro)